Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad organizează joi, 13 februarie 2020, conferința „Alexandru Vlahuță, omul verigă de legătură al culturii române” susținută de scriitorul Mircea Platon și lansarea celui mai recent volum al acestuia, sub titlul „Alexandru Vlahuță, primul și ultimul”.

            Conferința propune publicului bârlădean o nouă perspectivă de cunoaștere a poetului, prozatorului și publicistului Alexandru Vlahuță iar volumul nou apărut în orizontul literar românesc cuprinde publicistica cenzurată a marelui scriitor, care, nu demult a fost comemorat de întreaga ființă românească, la împlinirea a 100 de ani de la trecerea sa în eternitate.

             Doctor în istorie și redactor-șef al revistei „Convorbiri literare”, invitatul consideră că personalitatea și opera lui Vlahuță, amprenta lui asupra istoriei literare românești au fost prea puternice și luminoase pentru a putea fi ținute sub obroc pentru totdeauna. Vlahuță a fost, alături de Iorga, omul-verigă-de-legătură al culturii române. Spre deosebire de Hogaș, de exemplu, care a întruchipat conștiința națională la modul lui hirsut, singular, pribegind prin munți, parcă refuzând încă să coboare în istorie și încăpățânându-se să găsească un sens în urcuș, Vlahuță a fost un creator de instituții, un om al cetății, un intelectual public, cum am zice astăzi.

          Conferențiarul este de părere că rolul lui Vlahuță în istoria culturii române ar fi trebuit să cunoască o recunoaștere din ce în ce mai mare pentru că, așa cum a scris Gala Galaction într-o carte care a ieșit de sub tipar în martie 1944 și care nu a mai fost retipărită în deceniile care au urmat „eliberării” din august 1944, el a fost cel care a așezat temeliile conceptuale și instituționale ale naționalismului românesc modern: „Rechemând amintirile noastre despre Vlahuță, trebue să subliniem un fapt de stăruitoare însemnătate. El este adevăratul inițiator al literaturii neaoșe românești, izvorîtoare în jghiaburile naționale, de vreo patruzeci de ani încoace. Uităm de obicei că Vlahuță s-a despărțit, cu multe dureri, de școala lui Dobrogeanu-Gherea și de curentul patronat de acest pontif al literaturii generoase universale, ca să pornească pe nesimțite într-o direcție ajunsă mai târziu direcția sămănătoristă. Au fost alte nume și alte energii cari au impus și au făcut faima și puterea acestei direcții, dar țin bine aminte că revista Sămănătorul, cu tot programul ei, este fondația lui Alexandru Vlahuță. Încet și fără multă publicitate, Alexandru Vlahuță a pornit într-un car cu coviltir și făcut o mișcată descriere a munților, a plaiurilor, a podgoriilor și a mânăstrilor noastre. La fel, ne-a interpretat aceleași priveliști, aceleași pajiști și muncele, aceleași drumuri ale țării, aceleași turme și aceleași juguri de boi — de data aceasta adunate, în pictură, de geniul lui Grigorescu... Ne-a învățat să privim și să iubim peisagiul nostru românesc, s-a făcut dascălul multora din noi — scriitori, pictori, arhitecți... — cu stăruința lui caldă, cu lecțiile lui scrise și nescrise asupra pământului, asupra poporului și asupra dragostei de tradiția românească. Citind opera de ziarist a lui Eminescu, mulți îl găsesc profet și inițiator al unora dintre doctrinele și directivele de azi. Este adevărat. Dar – vom vedea cu vremea — începătorul lucrului aevea a fost Alexandru Vlahuță.”

              Cele două activități vor avea loc la sediul central al muzeului și se adresează tuturor categoriilor de vârstă.

Organizator: bibliotecar Valentina Fornea

Accesul publicului este gratuit!